Vinul Cramei Basilescu ne şopteşte o poveste care a început de peste un secol…



Povestea

… Basilescu are o savoare aparte, asemeni vinurilor produse aici. Lumea evoluează datorită oamenilor cu viziune, care simt și acționează înaintea epocii lor.

Astfel de vizionari au fost Nicolae și Aristide Basilescu.

Nicolae Basilescu, născut la Urlați în 1860, s-a evidențiat încă de la început prin inteligența și ambiția extraordinară care l-au ajutat să-și depășească limitele sociale. S-a remarcat ca o personalitate proeminentă a societății românești de secol XIX, fiind decan al Facultății de Drept București cu cea mai lungă perioadă de decanat în istoria acestei instituții și întemeietorul cartierului Bucureștii Noi.

Misiunea nobilă a lui Nicolae Basilescu a fost continuată de fiul său Aristide Basilescu, care a fost șeful catedrei de economie politică a Universității București.

Și cum orice creație măreață se naște dintr-un sentiment divin, vinurile Basilescu și-au țesut originea din frumoasa poveste de dragoste dintre tânărul Aristide Basilescu și tânăra domniță Aglae Saint Georges de Posingen, descendentă a unei familii atestată documentar încă din anul 400 d.Ch. Iubirea lor a fost o binecuvântare și pentru activitatea domeniului viticol de la Urlați. În acea perioadă au început colaborarea cu restaurantul Capșa și Maison de Champagne St. Marceaux & Co. Vinurile obținute din via de la Urlați erau folosite și în producerea faimoasei șampanii Nicolae Basilescu & St. Marceaux & Co.
Integritatea, iubirea, viziunea revoluționară, devotamentul

Sunt doar câteva elemente fundamentale care se transmit vinurilor Basilescu.

1910 - 1921

Prin efort propriu și cu ajutorul a mai multe instituții (Bancă Marmorosch Blank et Co., Societatea Națională de Credit Industrial, Bancă Națională a României, Maison de Champaigne St. Marceaux & CO., Franța), N. Basilescu restaurează Fabrica de Bere din Bucureștii Noi și o transformă în Fabrica de Șampanie Naturală.

1928

La data de 28 ianuarie, Maison de Champaigne St. Marceaux&Co. (Fondată la Reims în anul 1837) autorizează asocierea mărcii sale cu numele lui Nicolae Basilescu pentru sampania produsă în crama acestuia. Era un semn al deplinei încrederi în calitatea vinului produs la Urlați, unde familia Basilescu avea domeniul viticol și crama.

Întru prețuirea locului unde se întâlneau marile spirite ale vremii – de la scriitori, actori, pictori, poeți la politicieni și diplomați – și pentru prietenia pe care o avea cu familia Capșa, Nicolae Basilescu încredințează Casei Capșa reprezentarea și vânzarea vinurilor sale. Din gama privată pe care a creat-o special pentru faimosul restaurant făceau parte mărcile Grand Capșa 1920, Capșa 1921, Riesling Capșa, Cloș Bob Capșa, Capșa Rouge, Pelin Capșa.


1949

Povestea de succes se întrerupe însă brusc, când statul confiscă toate bunurile și terenurile familiei Basilescu. Membrii ei sunt mutați la Mizil, unde au domiciul forțat până în anul 1964.
2003

Îndeplinirea visului de a produce vinuri unice, de excepție, prin recuperarea podgoriilor a început după anul 2003, când moștenitoarea lui Nicolae Basilescu reușește să-și redobândească o parte din bunuri printre care via și conacul de la Urlați.
2008

Tradiția continuă prin renașterea Cramei Basilescu

Viile, conacul și noua cramă înființată în 2008 reprezintă azi locul unde vechile tradiții își găsesc valențe moderne. Viile cu soiuri preponderent românești sunt readuse la viață și îngrijite cu pricepere și dragoste, astfel încât să ofere vin de înaltă calitate, caracterizat prin eleganță, excelență și distincție.

Filosofia Cramei Basilescu se bazează pe valorificarea unicității terroir-ului exprimat prin: sol, clima, poziționarea parcelelor, soiurile cultivate și tehnologia de vinificație. Tradiția Basilescu – devotament, pasiune, etică – continuă și astăzi prin tânără echipă a cramei, care adaugă parfumului de veacuri cunoștiințele moderne de prelucrare a strugurilor. Vinurile Basilescu sunt și rezultatul muncii meticuloase în vie și în cramă.

Vinul Basilescu păstrează și un strop din istoria interbelică, amintindu-ne de caracterul puternic și revoluționar al vizionarilor Basilescu; este un mod de a ne întoarce în timp, de a ne contopi cu idealurile Basilescu, cu pasiunea și dorința de emancipare.
Secretul vinurilor Basilescu tradiţia de peste 100 de ani și terroir-ul unic
Organizăm degustări de vinuri pentru
grupuri de 10 -18 persoane.
Vizitează-ne
PODGORIA PIETROASA
PODGORIA DEALU MARE - URLAŢI

“Patria Vinului”, așa cum este cunoscută Podgoria Dealu Mare, are o tradiție viticolă veche confirmată de săpăturile arheologice. Primele documente scrise despre existența culturii viței de vie în această zonă datează din secolele XIV și XV. Hrisoavele străine spun că producea un vin „uleios, tare și durabil”, asemănându-l cu cele mai bune vinuri produse în Europa.

Podgoria era renumită pentru pentru culturile soiurilor de vinuri roșii. Nicolae Iorga a consemnat în însemnările unui misionar slav, numit Bacsici, că „viile mai importante din Muntenia pe vremea lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) erau cele de lângă Dealu Mare, de lângă Ploiești”. Încă din acea vreme, vinurile din Podgoria Dealu Mare erau renumite prin abundența și calitățile lor deosebite, fiind foarte solicitate și peste hotare. Podgoria a rămas cea mai renumită pentru soiul autohton de Fetească Neagră.

Toponimia zonei are legătura cu vinul. Nicolae Iorga notează că zona își trage numele de la vin, mai precis de la continuarea efectelor lui, a stării bahice – „un urlet de bucurie”. Încă din anul 1880 vinurile din zona Urlați au fost premiate cu medalia de aur de societatea Concordia Romana în cadrul Expoziției de Arte și Industrii Române.

Crama Basilescu deține 60 ha de vie în centrul viticol Urlați, cu un potențial viticol ridicat pentru producerea vinurilor roșii și vinurilor albe de calitate: Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund Mare, Pinot Noir, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească, etc.

Aici producem vinuri de calitate cu personalitate și eleganță, încadrate în categoria celor cu Denumire de Origine Controlată D.O.C.- Dealu Mare, precum vinurile Golem, Îngeri din Micul Paris și Eclipse.

MICROCLIMAT
Climatul este temperat continental, cu ierni reci și veri calde, a căror excesivitate este atenuată de paravanul colinelor, favorizând o bună coacere a rodului și lemnului viței de vie. Apa care se înmagazinează în sol în timpul iernii stimulează în prima parte a perioadei de vegetație, creșterea intensă a lăstarilor, iar ploile de la începutul verii stimulează creșterea boabelor. În faza de maturare a strugurilor (lunile august – septembrie) precipitațiile sunt mai reduse, favorizând coacerea, acumularea zahărurilor, a culorii și a aromelor. Curenții de aer temperați de relieful deluros înlătură excesul de umiditate de după ploi, menținând sănătatea plantației.

EXPOZITIA PARCELELOR
Domeniul viticol din Urlați se întinde pe coline terasate și platouri cu o expoziție a versanților S, SE și SV, foarte bună pentru cultivarea soiurilor de viță de vie necesare vinurilor de calitate.ă.

SOLUL
Solurile sunt brun-roșcate de pădure erodate, formate pe argile roșii, marne și nisipuri fine roșcate, în alternanță cu soluri nisipoase solidificate. Aceste soluri, cu un conținut ridicat in oxizi de fier, sunt foarte bune pentru cultura soiurilor de vinuri rosii. Renumita Fetească Neagră, care încântă simțurile și aprinde imaginația consumatorilor noștri, își trage seva din aceste terenuri.

Undeva în jurul secolului al IV-lea, la Pietroasele, regele vizigot Atanaric şi-a ascuns comoara, binecunoscut sub numele de Tezaurul de la Pietroasa sau Pietroasele. Se spune ca atunci când acest tezaur a fost ascuns de vizigoţi de teama hunilor, cultura viţei de vie ocupa un loc important pe aceste meleaguri.

Datorită tradiţiei şi climatului excepţional pentru cultivarea viţei de vie, la Pietroasa s-a înfiinţat prima pepinieră viticolă din epoca modernă a României în anul 1893, urmată de înfiinţarea unei şcoli de altoitori în anul 1894. Un alt eveniment în istoria acestei podgorii, dar şi a viticulturii româneşti a fost cel din anul 1924, când s-a înfiinţat Staţiunea Viticolă şi Oenologica Pietroasa, prima unitate de cercetare de profil din ţară.

Prin condiţiile sale de climă şi sol, domeniul viticol de la Pietroasa se diferenţiază de cel de la Urlaţi prin solul scheletic cu conţinut ridicat în carbonat de calciu, format pe roci calcaroase, expoziţia terenului, bogatele sale resurse heliotermice şi regimul destul de sărac în precipitaţii. Având  temperaturi ridicate şi regim redus de precipitaţii, zona este foarte bună pentru soiurile de vinuri dulci şi aromate.

Crama Basilescu deţine peste 40 ha cultivate cu: Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă Romănească, Fetească Albă şi Riesling Italian, din categoria de vin cu Denumire de Origine Controlată D.O.C.- Pietroasa. De aici îşi trag seva strugurii folosiţi în obţinerea vinurilor din gama Ingeri din Micul Paris, Eclipse si vin desert – Busuioaca si Riesling.

MICROCLIMAT
Arealul dispune de un climat cu favorabilitate maximă pentru cultura soiurilor de vin aromate. El asigură acumularea compuşilor organici în struguri şi obţinerea unor producţii de înaltă calitate. Beneficiind de o perioada de vegetaţie lunga, strugurii au posibilitatea să acumuleze mari cantităţi de zaharuri, iar coardele se maturează în bune condiţii. Renumita Busuioaca de Bohotin, care îmbină culori, arome şi senzatii unice, îşi găseşte aici cele mai bune condiţii de cultură.

EXPOZITIA PARCELELOR
Expoziţia versanţilor este predominat sudică iar pantele sunt cu înclinaţie moderată.

SOLUL
Solurile formate pe calcare cochilifere, cu rocă mamă la mică adâncime şi cu un continut ridicat în carbonat de calciu, şi regimul sărac de precipitaţii, favorizează obţinerea vinurilor dulci, aromate.