De la butașul de viță de vie până la stropul de vin din pahar, vinul parcurge un drum lung binecuvântat de arșița și frig, ploaie și vânt, bogația solului și mâinile crăpate ale culegătorilor
Munca în Vie
Primul pas în călătoria vinului
Muncitorii în vie sunt ocupați 12 luni pe an cu îngrijirea celor peste 400.000 butași de vie, care se întind pe 100 ha (60 ha la Urlați și 40 ha la Pietroasa). Este o muncă grea, care trebuie făcută indiferent de condițiile climaterice: soare, vânt, ploaie, frig. Fiecare butaș de vie este îngrijit din momentul plantării până în momentul intrării sale în declin.
În timpul anului sunt diverse activități în vie, începând cu tăierile de rodire și terminând cu pregătirea plantației pentru iernare. În primele luni ale anului în vie se fac tăierile de rodire, revizuirile sistemul de susținere etc. Munca în vie atinge vârful în primăvară cu “cercuitul“ sau legatul coardelor și plivitul lăstarilor. Apoi în timpul verii se continuă cu dirijatul și legatul lăstarilor, tratamentele fitosanitare, normarea numărului de ciorchini pe butuc, combaterea buruienilor, cârnirea lăstarilor.
Sfârșitul verii în plantație este marcat de intrarea strugurilor în pârgă; soiurile pentru vinurile roșii încep să se coloreze prin acumularea antocianilor, iar cei pentru vinuri albe încep să devină transparenți. Acum încep prelevările de probe de struguri pentru analiza lor fizico-chimică pentru a determina mersul coacerii și implicit începerea recoltatului.
Primul pas în călătoria vinului
Muncitorii în vie sunt ocupați 12 luni pe an cu îngrijirea celor peste 400.000 butași de vie, care se întind pe 100 ha (60 ha la Urlați și 40 ha la Pietroasa). Este o muncă grea, care trebuie făcută indiferent de condițiile climaterice: soare, vânt, ploaie, frig. Fiecare butaș de vie este îngrijit din momentul plantării până în momentul intrării sale în declin.
În timpul anului sunt diverse activități în vie, începând cu tăierile de rodire și terminând cu pregătirea plantației pentru iernare. În primele luni ale anului în vie se fac tăierile de rodire, revizuirile sistemul de susținere etc. Munca în vie atinge vârful în primăvară cu “cercuitul“ sau legatul coardelor și plivitul lăstarilor. Apoi în timpul verii se continuă cu dirijatul și legatul lăstarilor, tratamentele fitosanitare, normarea numărului de ciorchini pe butuc, combaterea buruienilor, cârnirea lăstarilor.
Sfârșitul verii în plantație este marcat de intrarea strugurilor în pârgă; soiurile pentru vinurile roșii încep să se coloreze prin acumularea antocianilor, iar cei pentru vinuri albe încep să devină transparenți. Acum încep prelevările de probe de struguri pentru analiza lor fizico-chimică pentru a determina mersul coacerii și implicit începerea recoltatului.
Culesul Viei
Dulci se pârguiesc la soare strugurii de pe butuci.
Să-i oprească de la jafuri nu vedem nici un pândar
Și ciorchina rumenită, bob cu bob, o s-o aleagă…
Nu te-mpotrivi, iubito: e al lor al toamnei dar.
Lasă-te de voie bună, brațul meu să te culeagă!
Ion Pillat, La culesul viei
Culesul viei este la fel de important ca și întregul proces tehnologic de vinificație. În funcție de soi și de arealul viticol strugurii ajung la maturitate în diferite epoci, perioade ale sezonului de vară-toamnă. Specialiștii vorbesc despre maturitatea fiziologică – când semințele boabelor de struguri sunt coapte și se desprind ușor de pulpă – și maturitatea tehnologică dată de compoziția strugurilor necesară pentru a obține un anumit tip de vin. Soiurile de struguri albi se coc mai întâi, fiind urmați de strugurii negri, însă în funcție de tipul de vin pe care oenologul alege să-l facă, recoltarea strugurilor albi cu cei roșii se poate succeda în repetate rânduri. Ca de exemplul strugurii roșii din care se vor obține vinurile rozé (cu aciditate mai mare și cu arome mai fructuoase) se pot recolta înaintea celor albi destinați unor vinuri albe demidulci sau dulci.
Aceasta este etapa în care viticultorul și oenologul urmăresc împreună cu mare atenție evoluția coacerii strugurilor pentru a alege cel mai potrivit moment pentru recoltare. La Crama Basilescu recoltarea se face doar manual, de către culegători instruiți să aleagă doar strugurii sănătoși, aceștia fiind adunați în lădițe de plastic de maxim 18 de kg pentru a nu-i strivi și a nu se oxida în drumul spre cramă.
Dulci se pârguiesc la soare strugurii de pe butuci.
Să-i oprească de la jafuri nu vedem nici un pândar
Și ciorchina rumenită, bob cu bob, o s-o aleagă…
Nu te-mpotrivi, iubito: e al lor al toamnei dar.
Lasă-te de voie bună, brațul meu să te culeagă!
Ion Pillat, La culesul viei
Culesul viei este la fel de important ca și întregul proces tehnologic de vinificație. În funcție de soi și de arealul viticol strugurii ajung la maturitate în diferite epoci, perioade ale sezonului de vară-toamnă. Specialiștii vorbesc despre maturitatea fiziologică – când semințele boabelor de struguri sunt coapte și se desprind ușor de pulpă – și maturitatea tehnologică dată de compoziția strugurilor necesară pentru a obține un anumit tip de vin. Soiurile de struguri albi se coc mai întâi, fiind urmați de strugurii negri, însă în funcție de tipul de vin pe care oenologul alege să-l facă, recoltarea strugurilor albi cu cei roșii se poate succeda în repetate rânduri. Ca de exemplul strugurii roșii din care se vor obține vinurile rozé (cu aciditate mai mare și cu arome mai fructuoase) se pot recolta înaintea celor albi destinați unor vinuri albe demidulci sau dulci.
Aceasta este etapa în care viticultorul și oenologul urmăresc împreună cu mare atenție evoluția coacerii strugurilor pentru a alege cel mai potrivit moment pentru recoltare. La Crama Basilescu recoltarea se face doar manual, de către culegători instruiți să aleagă doar strugurii sănătoși, aceștia fiind adunați în lădițe de plastic de maxim 18 de kg pentru a nu-i strivi și a nu se oxida în drumul spre cramă.
Fermentarea
Geneza vinului
Cei mai buni struguri, selectați cu grijă din vie dar și la banda de sortare, își vor continua drumul spre vasele de fermentare, dar nu înainte de desciorchinare pentru e evita extragerea gustului ierbos din ciorchinii verzi.
Fermentația alcoolică este primul pas în obținerea vinului și este realizată de drojdiile selecționate. Acestea transformă zaharurile din sucul de struguri în alcool. Pentru vinurile albe are loc doar fermentarea sucului de struguri obținut după presarea boabelor. Pentru vinurile aromate și roșii este nevoie de macere-fermentare, adică fermentare în prezența boabelor de strugure, în special a pieliței acestora, din care se vor extrage aromele și culoarea vinurilor. Durata procesului de macere este de câteva ore pentru soiurile aromate (Busuioaca de Bohotin și Tămâioasa Romănească) și de câteva zile pentru cele roșii.
Pentru fermentația alcoolică Crama Basilescu deține rezervoare de inox cu temperatura controlată automat ceea ce garanteaza un control deplin asupra procesului de fermentație alcoolică. De ce este important acest lucru? Pentru ca aromele proaspete, fructoase ale vinurilor se mențin mult mai bine dacă fermentația alcoolică are loc la temperaturi scăzute și constante. Etapa fermentației alcoolice reprezintă geneza vinului motiv pentru care este atent monitorizată prin teste și analize.
Imediat dupa fermentația alcoolică are loc limpezirea vinului care se face natural folosind simpla forță gravitațională. Pe fundul vaselor se depun suspensiile mai grosiere rămase din must (particole din pulpa și pielița strugurilor), drojdiile care și-au încheiat rolul de fermentare, dar și a unele molecule de origine vegetală care datorita schimbărilor din compoziția lichidului își pierd solubilitatea și precipită (exemplu acidul tartric – un acid de origine vegetală, specific fructelor și în special strugurilor). Acest proces poate dura câteva săptămâni (în funcție de turbiditatea mustului și de volumul de lichid), motiv pentru se folosesc câteva produse coagulante, de origine minerală (argile) sau organice (ulei de pește, gelatină, albuș de ou, etc.) care să crească viteza de precipitare a suspensiilor și de depunere a acestora. Această etapă este urmată imediat de tragerea vinului de pe depozitul format – tragerea de pe drojdie – și filtrarea.
Geneza vinului
Cei mai buni struguri, selectați cu grijă din vie dar și la banda de sortare, își vor continua drumul spre vasele de fermentare, dar nu înainte de desciorchinare pentru e evita extragerea gustului ierbos din ciorchinii verzi.
Fermentația alcoolică este primul pas în obținerea vinului și este realizată de drojdiile selecționate. Acestea transformă zaharurile din sucul de struguri în alcool. Pentru vinurile albe are loc doar fermentarea sucului de struguri obținut după presarea boabelor. Pentru vinurile aromate și roșii este nevoie de macere-fermentare, adică fermentare în prezența boabelor de strugure, în special a pieliței acestora, din care se vor extrage aromele și culoarea vinurilor. Durata procesului de macere este de câteva ore pentru soiurile aromate (Busuioaca de Bohotin și Tămâioasa Romănească) și de câteva zile pentru cele roșii.
Pentru fermentația alcoolică Crama Basilescu deține rezervoare de inox cu temperatura controlată automat ceea ce garanteaza un control deplin asupra procesului de fermentație alcoolică. De ce este important acest lucru? Pentru ca aromele proaspete, fructoase ale vinurilor se mențin mult mai bine dacă fermentația alcoolică are loc la temperaturi scăzute și constante. Etapa fermentației alcoolice reprezintă geneza vinului motiv pentru care este atent monitorizată prin teste și analize.
Imediat dupa fermentația alcoolică are loc limpezirea vinului care se face natural folosind simpla forță gravitațională. Pe fundul vaselor se depun suspensiile mai grosiere rămase din must (particole din pulpa și pielița strugurilor), drojdiile care și-au încheiat rolul de fermentare, dar și a unele molecule de origine vegetală care datorita schimbărilor din compoziția lichidului își pierd solubilitatea și precipită (exemplu acidul tartric – un acid de origine vegetală, specific fructelor și în special strugurilor). Acest proces poate dura câteva săptămâni (în funcție de turbiditatea mustului și de volumul de lichid), motiv pentru se folosesc câteva produse coagulante, de origine minerală (argile) sau organice (ulei de pește, gelatină, albuș de ou, etc.) care să crească viteza de precipitare a suspensiilor și de depunere a acestora. Această etapă este urmată imediat de tragerea vinului de pe depozitul format – tragerea de pe drojdie – și filtrarea.
Cupajarea
Arta vinului
Cupajarea este măestria oenologului de a crea vinuri unicat. Vinurile de creație sunt obținute din combinarea vinurilor din diferiți ani de recolta și/sau din diferite soiuri.
Vinurile tinere au fructuozitate, vinuri mai vechi au arome mai complexe dobândite pe parcursul maturării la butoaie de stejar. Vinurile tinere sunt mai vioaie, cu aciditate care împrospătează fiecare înghițitură, vinurile mai vechi sunt mai echilibrate, rotunjite parcă de înțelepciunea anilor care au trecut peste ele. Fiecare din acestea sunt precum piesele dintr-un puzzle care completează tabloul final pentru a ne oferi o experiență de neuitat.
Arta vinului
Cupajarea este măestria oenologului de a crea vinuri unicat. Vinurile de creație sunt obținute din combinarea vinurilor din diferiți ani de recolta și/sau din diferite soiuri.
Vinurile tinere au fructuozitate, vinuri mai vechi au arome mai complexe dobândite pe parcursul maturării la butoaie de stejar. Vinurile tinere sunt mai vioaie, cu aciditate care împrospătează fiecare înghițitură, vinurile mai vechi sunt mai echilibrate, rotunjite parcă de înțelepciunea anilor care au trecut peste ele. Fiecare din acestea sunt precum piesele dintr-un puzzle care completează tabloul final pentru a ne oferi o experiență de neuitat.
Maturarea
Înțelepciunea vinului
Este concluzia întregii activități, începând cu munca în vie și terminând cu maturarea vinului. Apare pe scenă în lumina reflectoarelor cu simplitate, eleganță debordantă și mister.
Maturarea vinului este etapa în care vinurile dezvoltă o complexitate aparte în funcție de potențialul dat de calitatea strugurilor, dar bineînțeles și în funcție de tehnologie și de utilizarea sau nu a baricurilor din stejar.
Tipul și calitatea vinului vor dicta durata de maturare care poate varia între 6 și 24 luni. Noi folosim butoaie de stejar franțuzesc și românesc care înnobilează cel mai bine vinul nostru din soiuri internaționale și autohtone. Există o afinitate specială între vin și butoaiele de stejar și între originea soiului de struguri și cea a stejarului. Aceasta din urmă potențează complexitatea “sucului de struguri fermentat” având capacitatea de a-l metamorfoza într-o licoare bahică misterioasă, accentându-i intensitatea și persistența.
Vinoteca Basilescu este ideală pentru procesul de maturare și învechire a vinului, deoarece menține constantă temperatură și umiditatea necesară acestui proces. Aromele, savoarea, tradiția, terroir-ul se îmbina într-o armonie perfectă pentru a da naștere vinurilor de artă!
Vinul va primi toată admirația publicului la finalul piesei – când ultimul strop de licoare magică este savurat de consumatorii noștri!
Înțelepciunea vinului
Este concluzia întregii activități, începând cu munca în vie și terminând cu maturarea vinului. Apare pe scenă în lumina reflectoarelor cu simplitate, eleganță debordantă și mister.
Maturarea vinului este etapa în care vinurile dezvoltă o complexitate aparte în funcție de potențialul dat de calitatea strugurilor, dar bineînțeles și în funcție de tehnologie și de utilizarea sau nu a baricurilor din stejar.
Tipul și calitatea vinului vor dicta durata de maturare care poate varia între 6 și 24 luni. Noi folosim butoaie de stejar franțuzesc și românesc care înnobilează cel mai bine vinul nostru din soiuri internaționale și autohtone. Există o afinitate specială între vin și butoaiele de stejar și între originea soiului de struguri și cea a stejarului. Aceasta din urmă potențează complexitatea “sucului de struguri fermentat” având capacitatea de a-l metamorfoza într-o licoare bahică misterioasă, accentându-i intensitatea și persistența.
Vinoteca Basilescu este ideală pentru procesul de maturare și învechire a vinului, deoarece menține constantă temperatură și umiditatea necesară acestui proces. Aromele, savoarea, tradiția, terroir-ul se îmbina într-o armonie perfectă pentru a da naștere vinurilor de artă!
Vinul va primi toată admirația publicului la finalul piesei – când ultimul strop de licoare magică este savurat de consumatorii noștri!
Haideți să sărbătorim ocaziile cu vin și cuvinte frumoase
Plautus
Explorați selecția noastră de vinuri
